Luni, 5 iunie 2023

Ghicitoarea zilei

A doua zi de Rusalii în calendarul creștin ortodox neo-iulian, zi liberă nelucrătoare în România. Calendarul Bisericii Ortodoxe Române consemnează în Lunea Pogorârii Sfântului Duh praznicul Preasfintei Treimi. Rusaliile și a doua zi de Rusalii sunt în România zile libere nelucrătoare conform Legii 202 din 2008, publicată în Monitorul Oficial nr, 728 din 28 octombrie 2008

Algocrația, domnia algoritmilor, este în prezent considerată o alternativă pentru tranșarea modului în care omul își rezolvă problemele. Dacă filozofia n-a încetat să spere că omul va lua o decizie morală, tehnologiile digitale vin cu promisiunea unor soluții noi: omul este constrâns să adopte comportamentul corect. Specialiștii în etică avertizează însă, că într-un asemenea viitor nu ne mai încredem în om, ci în algoritm. Domeniul soluțiilor tehnice pentru problemele societății umane vine cu propriul bagaj de noțiuni:

Soluționismul, de exemplu în abordarea problemelor sociale, denumește perspectiva larg răspândită în rândul corporațiilor tehnologice conform căreia sunt necesare doar mijloacele tehnice corespunzătoare și date suficiente, pentru a rezolva orice problemă. Prin această abordare, problema nu este rezolvată prin tratarea cauzelor ei, ci doar este împiedicată manifestarea problemei. Cu alte cuvinte, comportamentul corect este impus prin mijloace tehnice. Astfel, mașina viitorului se va conduce singură, respectând cu strictețe regulile de circulație. Dacă inteligența artificială aflată la volan face imposibilă desconsiderarea regulilor, atunci mai există doar comportament corect, nu și comportament moral

Geofencing, îngrădirea geografică, permite de exemplu localizarea unei trotinete electrice pentru constrângerea persoanei care o folosește în vederea limitării vitezei pe trotuar, de exemplu în funcție de aglomerările de oameni întâlnite în cale. Această măsură este posibilă prin sistemele de poziționare globală dar poate fi activată și în manieră flexibilă, anume acolo unde sunt percepute mai multe telefoane mobile, caz în care apar așa-zisele “geofenced slow-riding zones”, zone de circulație cu viteză redusă, limitate geografic. Astfel este slăbită autonomia omului printr-un concurs de împrejurări implacabil definit în algoritm prin setul de instrucțiuni “dacă-atunci”, ce impune comportamentul corect prin mijloace tehnice

Personal Boundary, limita personală, este raza restrânsă pe care o entitate își pate exercita influența, așa cum se cunoaște deja în lumile virtuale. Avatarul utilizatorului care nesocotește regulile de coexistență se trezește cu mâinile virtuale retezate. Cetățeanul nu poate să se abată de la legi. Apare o societate în care totul este bine, dar nimeni nu mai poate fi bun

Nudging, impulsionarea, apare atunci când modificarea comportamentului nu este impusă prin interdicții, ci făcută să pară atragătoare prin oferta diverselor avantaje. Ar fi un schimb de paradigmă fundamental în filozofia guvernării. Completarea online a unui formular nu poate avansa pe sărite dacă așa ar fi mai oportun, ci doar prin bifarea întocmai a succesiunii prestabilite a etapelor. Nu există persoane cărora să te poți adresa iar programatorii care au creat algoritmul nu sunt vizibili. Comunicarea a fost delegată algoritmului. Arta guvernării algoritmică ar muta astfel chestiunile controversate într-un spațiu în care negocierea nu mai este posibilă

Blockchain și Organizația Autonomă Descentralizată propun organizații în care obiectivele și opțiunile acțiunilor membrilor nu doar că sunt prescrise, ci sunt fixate în programare. Procesele de interacționare umană sunt programate, viitoarea etapă a soluționismului. Totuși, regulile impuse în procedura de guvernare algoritmică sunt încă făcute de oameni.

Deep Learning, respectiv Machine Learning este procesul de învățare automatizat al unui program de calculator. Regulile nu mai sunt impuse de sus în jos prin condiționarea repetată a algoritmului cu reguli specifice de „dacă-atunci”, ci sistemul de învățare se programează el însuși cu ajutorul unui număr imens de date. Brusc, inteligența artificială știe mai multe decât omul, deoarece prelucrează mai multe date și o face cu o complexitate atât de mare, încât omul nu mai poate urmări șirul logic

Black Box, problema opacității logicii ce produce un rezultat, este un aspect și mai controversat când inteligența artificială are putere de decizie în domeniul social și hotărăște: dacă anumite persoane se califică pentru acordarea de credite; dacă sunt potrivite pentru un loc de muncă; dacă beneficiarii de ajutoare sociale chiar au nevoie de acestea; dacă foști deținuți prezintă un potențial pentru recidivă. În cazuri concrete, inteligența artificială poate lua hotărâri ale căror motive de cele mai multe ori nu ar mai putea fi înțelese pe calea deducției. Educarea inteligenței artificiale rezultă din datele ce îi sunt oferite. Dacă datele sunt pline de prejudecăți, atunci și inteligența artificială va manifesta prejudecăți. Vom ști mereu unde a fost școlită inteligența artificială? La aceasta se adaugă faptul că nu toate culturile sau grupurile de populație au în internet amprente lingvistice egale. Bărbații albi vorbitori de limbă engleză formează majoritatea, astfel că inteligența artificială va prelua mai ales perspectiva acestora asupra mersului lumii. Pentru a preîntâmpina acest neajuns, programatorii sunt tentați să introducă reparații algoritmice pentru a favoriza grupurile cu impact redus în lumea reală. Inteligența artificială devine astfel unealta pentru îmbunătățirea societății. Administrarea datelor devine activism politic, deoarece societatea devine acum mai bună prin faptul că, la nivelul datelor, este făcută să pară mai bună decât este în realitate. Reparația algoritmică este hotărâtă de oameni, dar următoarea etapă va fi aceea în care această ajustare să fie lăsată în seama tehnicii. Inteligența artificială ar putea astfel să protejeze omul de lucrurile pe care și le dorește, dar care îi dăunează. Soluționismul își atinge apogeul atunci când nu doar garantează impunerea normelor morale, ci hotărăște de asemenea asupra modului în care aceste norme sunt identificate. Nu este improbabil ca într-o bună zi tehnica să nu conducă doar autoturisme, ci și societatea. Omul se află în drum spre o societate stabilă în care este constrâns prin mijloace tehnico-sociale să adopte comportamentul corect. Atunci, mijloacele tehnice ar putea fixa și obiectivele societății (umane)

Istoria azi – 1975: Britanicii au votat în favoarea Europei. În primul referendum din istoria Marii Britanii, 67,2 la sută dintre alegătorii Regatului Unit au optat pentru rămânerea pe mai departe în Comunitatea Europeană, la care Marea Britanie aderase de curând (01 ianuarie 1973)

Calendarul personalităţilor – 1900: Dennis Gabor, fizician maghiar, cunoscut pentru inventarea holografiei; laureat în 1971 al premiului Nobel pentru Fizică – 1898: Federico García Lorca, dramaturg şi poet spaniol – 1878: Pancho Villa, revoluţionar mexican – 1723: Adam Smith, economist şi filozof scoţian