Creștinii consemnează astăzi Sâmbăta Sfântă, în care Domnul Isus Cristos a trecut din moarte la viață. Sâmbăta Sfântă este legată şi de învăţătura creştină despre coborârea Domnului Cristos la iad pentru a-i elibera pe cei drepţi care l-au precedat. Coborârea în străfundurile morții este împlinirea vestirii evanghelice a mântuirii. Răscumpărarea se extinde asupra tuturor celor mântuiți, din orice timp și orice loc. Prin moartea Sa pentru noi, Cristos a învins moartea și pe diavol, ce are stăpânirea morții. Sâmbăta Sfântă este ultima zi a Săptămânii Patimilor, în care creştinii se pregătesc pentru Învierea Domnului. În acest an, creștinii sărbătoresc Învierea Domnului (Paştele) la data de 20 aprilie
Oamenii au inventat multe calendare dar există un Calendar al lui Dumnezeu. Acest lucru este descris în detaliu în Biblie. Soarele, luna și stelele au fost create nu numai pentru a ne da lumină, ci și pentru a determina corect ora și zilele de sărbătoare a lui Dumnezeu. Calendarul lui Dumnezeu este un calendar luni-solar, legat atât de ciclul regulat al fazelor Lunii, cât și de ciclul anual al Soarelui. Mulți oameni cred că totul este complicat dar calendarul lui Dumnezeu este foarte ușor de înțeles. Pe scurt: Fiecare lună începe cu prima semilună vizibilă, așa-numita Lună nouă. Luna plină este întotdeauna la mijlocul lunii iar când nu se mai vede lumina lunii, luna s-a terminat. În acest fel, cele 7 sărbători ale anului, marile Șabaturi anuale, pot fi clar determinate. Calendarul lui Dumnezeu leagă corpurile cerești cu natura și timpul
Prezentare de carte: „Diagnostice digitale. Sănătatea psihică, o tendință social media“ de Laura Wiesböck (Viena, 2025). Fenomenul bolilor psihice autodiagnosticate este exploatat pe rețelele sociale de modele de afaceri generate deseori de experți falși. Autorul consideră diagnosticurile digitale o expresie a societății hiperindividualizate. Confruntat cu îndoielile generate de aspecte neînțelese din societate, individul transformat în luptător singuratic preferă să se autodeclare bolnav decât să pună „sistemul“ sub semnul întrebării. În loc să spere la ajutor din partea unui sistem sanitar supus în mod progresiv privatizării, oamenii caută pe rețele sociale soluții pentru problemele lor și sunt dispuși să plătească pentru ele
Istoria azi – 1971: Salyut 1, prima staţie spaţială, este lansată de Uniunea Sovietică pe orbita spaţială terestră; – 1941: premiera absolută la Zürich (Elveţia) a piesei „Mutter Courage şi copiii ei“ a dramaturgului german Bertolt Brecht; – 1936: premiera absolută la Barcelona a Concertului pentru violoncel al compozitorului austriac Alban Berg (1885-1935). Concertul considerat una dintre cele mai importante creaţii muzicale a secolului al 20-lea este ultima compoziţie a lui Alban Berg; – 1920: începe Conferința de la San Remo (19-26 aprilie) pentru administrarea teritoriilor din Orientul Mijlociu ieşite de sub controlul Imperiului Otoman în urma încheierii Primului Război Mondial; – 1805: Războiul de țesut semi-automat al inventatorului francez Joseph Marie Jacquard dă impulsul primei raţionalizări industriale. Prin mecanizarea industriei și scăderea nevoii de lucrători umani, invenţia considerată un vestitor al Revoluţiei Industriale va duce la restructurări sociale însoţie de revolte
Calendarul personalităţilor – 1949: Paloma Picasso, designer francez; – 1932: Jayne Mansfield, actriţă nord-americană; – 1854: Anghel Saligny, inginer constructor român, premergător mondial al științei construcțiilor metalice și de beton armat; membru şi preşedinte al Academiei Române; – 1801: Gustav Theodor Fechner, fizician german, considerat întemeietor al psihologiei experimentale și psihofizicii
