Ştiri
Ghicitoarea zilei
Jurnal berlinez, lansare de carte și lectură bilingvă la Goethe-Institut București. Este prezentat în premieră în România volumul „Berliner Tagebuch. Die Geschichte meiner inneren Mauer“ (Jurnal berlinez. Povestea zidului meu interior) de Ioana Cristina Casapu, scris în română și publicat în anul 2025 în limba germană la Berlin. Experiența autoarei la Berlin de-a lungul unui deceniu este prezentată în 24 de eseuri. Lansarea și lectura vor fi urmate de o sesiune de întrebări și răspunsuri și autografe (11 septembrie, ora 18:30)
Un sfert de secol în slujba diversității – Pro Etnica 2026. In anul 2001 lua naștere un proiect mic și curajos, care își propunea să construiască punți între oameni. Un sfert de secol mai târziu, această idee a devenit o instituție de bază a conviețuirii interetnice din România: Festivalul Intercultural ProEtnica. Între timp, evenimentul a sărbătorit cea de-a 22-a ediție, care a reunite toate cele 20 de minorități naționale recunoscute oficial în țară. În spatele acestui succes se află, mai presus de toate, un nume care este inseparabil legat de festival de 25 de ani: Volker Reiter. Interviu realizat de Gabriela Mezei, Radio România Tg. Mureș, redacția emisiunilor în limba germană
Doar un sfert din ariile marine protejate oferă o protecție eficientă. Ariile marine protejate oferă mai puține beneficii pentru conservarea speciilor decât se presupunea iar motivul principal ar fi pescuitul, conform unui studiu publicat de revista științifică „Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America“, PNAS. Pescuitul este adesea permis cu restricții în ariile protejate și face obiectul unei supravegheri minime. Studiul a comparat masa piscicolă din diverse recife protejate formate din piatră și corali, cu biomasa piscicolă estimată pentru cazul dezvoltării în absența măsurilor de protecție. Dacă masa piscicolă măsurată într-o arie protejată era de două ori mai mare decât estimarea, aria era clasificată drept eficientă din punct de vedere ecologic. Aproape toate țările din lume au convenit să plaseze 30 la sută din suprafețele terestre și acvatice ale globului sub o protecție eficientă până în anul 2030. Conform calculelor cercetătorilor, în prezent acest lucru este valabil pentru doar doi la sută din zonele marine
Juriul premiului literar german „Deutscher Buchpreis” a publicat lista scurtă a romanelor celor șase finaliști: Lacunele („Die Lücken“) de Shida Bazyar, Orca („Orca“) de Franziska Gänsler, Cicada („Die Zikade“) de Valeria Gordeev, Bucle („Schleifen“) de Elias Hirschl , Autoreglare a inimii („Selbstregulierung des Herzens“) de Peggy Mädler, Anton și Alma („Anton und Alma) de Dana Vowinckel. Premiul va fi acordat în data de 5 octombrie, înainte de deschiderea Târgului de Carte de la Frankfurt. Juriul a analizat 205 titluri publicate între toamna anului 2025 și începutul lunii septembrie 2026. Premiul Deutscher Buchpreis este considerat una dintre cele mai importante distincții din lumea literară de limbă germană
”Vocabular german”. Limba germană în viața de zi cu zi. Astăzi: „Ecouri poetice în vorbirea curentă“
Istoria azi – 2008: este pus în funcţiune cel mai mare şi cel mai puternic accelerator de particule din lume, Large Hadron Collider de la CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară), cu sediul la Geneva (Elveția); – 1964: a avut loc prima audiţie din România a poemului simfonic „Vox Maris”, de George Enescu, interpretat de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române, dirijată de Iosif Conta; – 1898: asasinarea împărătesei Austriei şi reginei Ungariei, Elisabeta, soţia lui Franz Joseph I, de către anarhistul italian Luigi Lucheni. Asasinatul a avut loc pe o promenadă a Lacului Geneva; – 1868: a început construirea Gării de Nord din Bucuresti. În data de 13 septembrie 1872 a avut loc inaugurarea; – 1721: Pacea de la Nystad încheie Marele Război al Nordului (1700-1721) dintre Suedia și coaliția formată din Rusia cu uniunile reale Saxonia-Polonia și Danemarca-Norvegia. Prin Pacea de la Nystad, Rusia și-a asigurat accesul necondiționat la Marea Baltică
Calendarul personalităţilor – 1938: Karl Lagerfeld, creator de modă german; – 1892: Arthur Holly Compton, fizician nord-american, laureat în 1927 al Premiului Nobel pentru Fizică; – 1890: Elsa Schiaparelli, creatoare de modă italo-franceză; – 1890: Franz Werfel, scriitor austriac; – 1886: Hilda Doolittle, scriitoare nord-americană, cunoscută după inițialele numelui, H. D.; – 1855: Robert Koldewey, arheolog german; – 1839: Charles Sanders Peirce, matematician, fizician și filozof nord-american; – 1797: Carl Mosander, chimist, chirurg şi mineralog suedez